Am discutat in articolul precedent despre Sistemul de control al stabilitatii, un sistem complex pe care nu foarte multe autoturisme il detin. Astazi discutam despre un sistem mai comun si anume ABS (Anti-lock braking system) ce s-ar traduce mai pe intelesul tuturor ca "Sistem de antiblocare a rotilor". Incepem cu o scurta istorie si terminam cu modul in care functioneaza. In cazul ABS denumirea este comuna pentru toate autoturismele (am observat in precedentul articol ca sistemele de stabilitate au denumiri diferite).
ABS-ul are o traditie de remarcat, inca din anii '30 s-a inceput dezvoltarea lui. Ideea initiala de la care s-a plecat a fost aceea ca aeronavele ar avea nevoie de un asemenea sistem pentru o mai mare siguranta in momentul aterizarii. Dupa cum intuiti dimensiunea mare a aeronavei precum si viteza ridicata ce o are in momentul aterizarii plus pista ce e limitata ca dimensiune necesita o franare destul de violenta, iar o blocare a rotilor cu siguranta ar fi o mare problema, de aici a plecat si ideea.
In anii '50 sistemul a dovedit ca poate fi utilizabil pe motociclete, rezultatele au fost pozitive insa costul mare de productie a exclus teza aplicarii sistemului pe motocicletele de serie. Acelasi lucru s-a intamplat ulterior, in anii '60, cand a fost echipata si o masina de curse cu acest sistem, tot din cauza costurilor mari ABS-ul a ramas la stadiul de concept experimental ce insa se dovedise a da randament.
Dupa anii '70 s-a inceput adaugarea sistemului pe unele masini de serie ca Nissan, Chrysler, Cadillac ulterior Mercedes-Benz, Ford. Prima motocicleta de serie ce a fost echipata cu ABS a fost o motocicleta a producatorului BMW numita K100.
Sistemul functioneaza pe baza a patru senzori de viteza (unul pentru fiecare roata), valve hidraulice ce sunt amplasate pe sistemul de franare si o unitate centrala. Pare destul de dificil dar haideti sa simplificam. Senzorii transmit in mod continuu informtii catre unitatea centrala, cand aceasta constata pericolul unui blocaj (una dintre roti se roteste mai incet decat celelalte), cu ajutorul valvelor hidraulice scade presiunea in circuitul de franare micsorand forta de franare a rotii respective.
Spre deosebire de programul de control al stabilitatii despre care am vorbit si care actioneaza in toate cazurile mai bine ca soferul, ABS-ul poate actiona mai rau decat ar face-o in anumite cazuri un sofer cu experienta. Explicatia consta in faptul ca se pleaca de la ideea franarii masive (cu pedala la maxim) caz in care rotile s-ar bloca (fara ABS) iar distanta de franare ar creste considerabil. In cazul in care soferul are mare experienta si stapanire de sine poate frana progresiv, calculat, si poate obtine o distanta de franare mai buna cu o masina fara ABS decat ar obtine cu o masina cu ABS.
Totusi, e foarte greu sa anticipezi chiar si ca sofer cu experienta ce reactie ai si daca poti avea tot timpul o reactie adecvata in timpul unei franari violente, fiind pus in fata unui pericol iminent. De aceea personal gasesc mai multe plusuri in comparatie cu minusuri pentru sistemul ABS.
In momentul in care ABS-ul intervine pedala de frana o sa pulseze, ceea ce nu trebuie sa va sperie ! Exista multe situatii in care soferul este speriat de acest impuls si ridica piciorul de pe frana, moment in care evident probabilitatea de a mai opri in siguranta scade dramatic.
In cazul in care dupa momentul pornirii motorului, in timpul mersului, constatati ca martorul (indicatorul) ABS este aprins, inseamna ca sistemul NU functioneaza in parametri normali. Intr-un viitor articol o sa discutam despre indicatorii de bord la modul general, analizand cateva probleme comune.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu